La belle époque, stilul retro, blugi evazati, joben, buline, plimbari cu trasura, flori in par, romantism si rock and roll…

Mai presus de toate acestea belle époque inseamna maniere. Cavaleri si domnite. Vulnerabilitate si sensibilitate. Domni rabdatori si constienti ca inima femeie pe care o iubesc se castiga cu timp, nu cu bani. Sentimente pure si zambete furate in complicitatea unui plimbari mana in mana. Nopti petrecute imbratisati la gura sobei, ascultand doar muzica greierilor.  Sarutari de maini si mangaieri tandre.

Vechi si simplu. Vechi si autentic. Vechi si incredibil de frumos.

Domnitele seduceau prin blandete, afectiune, frumusete interioara. Cavalerii cucereau prin maniere, constanta, protectie si tandrete.

Dansul perfect al iubirii. Doua suflete ce se dezgolesc unul pentru celalalt si se arata asa cum sunt. Nu stiu sa fie false. Ele doar simt si ofera iubire.

Distinsul cavaler este fermecat de domnita lui si o protejeaza ca pe o comoara. O face sa se simta in siguranta, iubita, aleasa lui. Preafrumoasa milady infloreste cu fiecare zi ce trece datorita iubirii pe care o primeste, si pe care o ofera la randul ei. Se lasa iubita si are incredere in alesul ei, il respecta, il apreciaza. Radiaza iubire si fericire. Profunda si reala, frumusetea sentimentelor lor este unica. Domnul ei devine tot mai bun si puternic, e capabil sa mute muntii pentru ca iubirea ei il face un zeu. Acum el se simte invincibil.  

Cat de frumoase erau povestile de iubire in trecut… Cat de mult te inalta o astfel de iubire…

Iubirea care nu cere nimic. Fara dorinta de a impresiona la volanul noului bolid. Fara genti Chanel si buze injectate cu acid hialuronic. Fara poluare media si mondenitati.

Cum ar fi sa oprim toate sursele de intoxicare moderna si sa ne intoarcem la simplicitate ? Cum ar fi sa ne inchidem telefoanele si sa ne privim in ochi ? Cum ar fi daca am asculta mai mult muzica naturii si am inchide calculatorul? Nu esti curios sa descoperi o lume « veche » in zilele noastre?

Se poate. Iar eu am reusit.

Totul a inceput atunci cand am realizat ca am devenit dependenta de societatea moderna. Ma trezeam cu telefonul in mana si dormeam cu el langa mine. Ascultam stiri triste si urmaream filme dramatice. Politica si nedreptatea ma infuriau. Discutam probleme la munca si cu prietenii. Dormeam agitata si ma trezeam obosita. Mancam pe fuga. Ma speriam atunci cand citeam etichetele si totusi le consumam: aditivi, coloranti, E-uri, zahar. In weekend eram epuizata si nu stiam de ce. Prietenii din jur aveau ca preocupari pariurile sportive, casino-uri, noile modele de telefoane, masini, noi cuceriri pe siteuri de socializare, consum excesiv, etc

Paharul s-a umplut atunci cand am fost in vizita la niste prieteni care isi etalau viata si succesul, in timp ce isi ignorau proprii copii. Erau prea concentrati pe problemele lor incat sa observe dependenta copiilor de Coca-Cola si PlayStation. In discutii modelele disfunctionale ale familiei ieseau la suprafata : critica, sarcasm, agresivitate.

Realizarea faptului ca modernismul nu imi face rau doar mie, dar ca distruge noile generatii m-a facut sa ma trezesc. Am inceput sa imi revizuiesc propriile valori si sa ma intreb :

Daca in trecut oamenii erau fericiti cu putin, de ce alergam acum dupa atat de mult ?

Daca in trecut copiii aveau nevoie doar de atentie, iubire si afectiune, de ce ar avea acum nevoie de altceva?

Daca iubirea s-a nascut atunci cand doi oameni si-au exprimat sentimentele fiind sinceri unul cu celalalt, de ce acum e nevoie de jocuri de-a soarele si pisica ?

Daca oamenii au stiut suficient atunci cand citeau si gandeau in liniste, de ce acum cautam informatii pe internet, televizor, radio, ziare si nu ne mai oprim din cautat ?  

Nu avem nevoie de mult pentru a fi fericiti. Trecutul ne confirma asta. Frumusetea povestilor de dragoste din trecut ne arata ca iubirea e simpla si nu cere mult.

Cu cat vrem mai mult, mereu mai mult, cu atat ne indepartam de adevarata noastra natura.

Eu m-am intors in timp. Si m-am regasit. Eu insami, reala si fericita.  

Nu exista o cale complicata spre fericire. Fericirea este simpla. Fericirea este calea.